La 34 de ani de la declanșarea Războiului pentru Apărarea Independenței și Integrității Teritoriale a Republicii Moldova, Ministerul Educației și Cercetării a lansat un amplu program național dedicat culturii memoriei și recunoștinței. Startul a fost dat la 2 martie 2026, la Chișinău, prin Conferința științifică națională „Cultura memoriei și recunoștinței: moștenire, prezent, viitor”. Evenimentul marchează deschiderea oficială a Decadei „Memoriei și Recunoștinței”.
Conferința a reunit reprezentanți ai autorităților publice centrale și locale, șefi ai misiunilor diplomatice acreditați la Chișinău, istorici și cercetători, cadre didactice, reprezentanți ai instituțiilor de cultură, veterani ai conflictului armat din 1992, elevi și studenți.
Prezentă la eveniment, Președinta Maia Sandu a declarat: „Astăzi ne confruntăm cu un test de maturitate democratică - dacă putem să ne apărăm adevărul și demnitatea într-o epocă a manipulării, a unui război cognitiv tot mai agresiv. Trăim vremuri în care propaganda urmărește nu doar să convingă, ci și să obosească, să creeze confuzie. Una dintre țintele principale ale acestei strategii este memoria - așezarea trecutului într-o ceață în care nimic nu mai este clar. De aceea, formarea gândirii critice asupra surselor și narațiunilor istorice trebuie să fie un pilon al rezistenței naționale”.
În intervenția sa, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a subliniat că, în premieră, comemorarea nu se rezumă la o singură zi de ceremonii, ci se transformă într-o lună întreagă de activități care duc memoria în școli, în comunități și în spațiul public: „În premieră, anul acesta, nu vorbim doar despre o zi de ceremonii, ci despre o lună de activități care duc memoria în școli, în comunități și în spațiul public - acolo unde ea trebuie să trăiască. Memoria este și responsabilitate publică - responsabilitatea de a înțelege corect, de a documenta, de a explica, de a transmite mai departe adevărul. Înseamnă să ne asumăm nu doar datoria de a comemora, ci și datoria de a cunoaște”.
Dezbaterile din cadrul conferinței au fost organizate în două paneluri: „De la memoria istorică la o cultură a memoriei și recunoștinței: concept național și contexte regionale” și „Cultura Memoriei și Recunoștinței: istorie, istoriografie, surse documentare și politici instituționale”.
În cadrul acestor discuții, istorici și experți din țară și din străinătate au abordat teme legate de analiza critică a trecutului, pluralitatea perspectivelor istorice și necesitatea unei metodologii transparente în cercetare și predare. Participanții au vorbit despre rolul educației în formarea unei înțelegeri echilibrate a istoriei, dar și despre responsabilitatea de a documenta, interpreta și transmite mai departe experiența colectivă a societății din spațiul actual al Republicii Moldova.
Discuțiile au evidențiat parcursul istoric marcat de dominație imperială, violență politică și represiune totalitară, subliniind în același timp capacitatea societății de a-și afirma reziliența, de a-și păstra identitatea națională și de a avansa pe calea transformărilor democratice.
Conferința națională „Cultura memoriei și recunoștinței” s-a încheiat cu adoptarea unei rezoluții, prin care participanții la eveniment: au susținut programul de acțiuni din cadrul Decadei „Memoriei și Recunoștinței”; au catalogat războiul Federației Ruse contra Republicii Moldova din 1992 drept infracțiuni împotriva umanității, crime comise împotriva populației autohtone pe criterii etnice și sociale; au condamnat negarea publică sau denaturarea evenimentelor tragice petrecute pe teritoriul actual al Republicii Moldova și și-au exprimat susținerea pentru integrarea europeană.
Pe parcursul lunii martie 2026, Decada „Memoriei și Recunoștinței” va aduce în întreaga țară 35 de conferințe științifice și metodico-didactice, organizate în toate direcțiile de învățământ, cu participarea istoricilor, cadrelor didactice și elevilor. În instituțiile de învățământ profesional tehnic vor fi susținute lecții publice de către 15 experți naționali, care vor aborda tematici precum războiul pentru apărarea independenței și integrității teritoriale a Republicii Moldova, deportările, represiunile regimului totalitar sovietic și foametea organizată.
În toate instituțiile de învățământ va fi proiectat filmul documentar „Suntem acasă”, iar elevii vor fi încurajați să participe la concursurile republicane „Memoria vie: apărătorilor integrității statale” și „Prin Memorie și Recunoștință spre viitorul european”. Prin realizarea de materiale multimedia, interviuri și documentare, tinerii vor valorifica sursele istorice și mărturiile pentru a dezvolta o reflecție critică asupra trecutului.
Programul lunii martie include și patru excursii tematice organizate în fiecare sâmbătă, în zilele de 7, 14, 21 și 28 martie 2026, la care vor participa câte 160 de elevi din opt raioane ale republicii. Aceștia vor vizita locurile memoriei din municipiul Chișinău, inclusiv Monumentul Deportaților, Muzeul Militar și Muzeul Național de Istorie a Moldovei, iar în cadrul programului vor viziona spectacolul „Dosarele Siberiei”.
Totodată, elevii din instituțiile de învățământ general și profesional tehnic vor avea acces gratuit la o serie de spectacole și evenimente cultural-artistice organizate în colaborare cu instituțiile de cultură din țară. Pe scena Teatrului Național „Mihai Eminescu” va fi prezentat spectacolul „Dosarele Siberiei” în zilele de 7, 10, 21 și 25 martie, Teatrul Fără Nume va găzdui reprezentațiile „Noaptea Scrisă cu Roșu” în zilele de 14 și 17 martie, iar Teatrul Național „Luceafărul” va prezenta spectacolul „Anul 1946” în zilele de 28 și 31 martie.
Scopul „Decadei Memoriei și Recunoștinței” a fost promovarea valorilor naționale, interculturale și universale prin formarea și dezvoltarea competențelor-cheie prevăzute de Curriculumul Național. Inițiativa a pus în prim-plan trei evenimente istorice cu un impact formativ major asupra memoriei istorice și colective din Republica Moldova: Războiul pentru apărarea independenței și integrității teritoriale a Republicii Moldova din 1992, deportările și represiunile sovietice, precum și foametea organizată de regimul totalitar sovietic în RASSM și RSSM în anii 1921, 1932-1933 și 1946-1947.
Printre organizatorii conferinței se numără, alături de Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Culturii și Ministerul Apărării, în parteneriat cu Institutul de Istorie al Universității de Stat din Moldova, Agenția pentru Știință și Memorie Militară, Consiliul Memoriei, Agenția Națională a Arhivelor şi Asociația Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu”.
